Centrele de date în spațiu propuse de companiile SpaceX și Blue Origin ale miliardarilor Elon Musk și Jeff Bezos, precum și alte companii de tehnologie pentru funcționarea inteligenței artificiale ar provoca niveluri uluitoare de poluare care ar modifica, cel mai probabil, atmosfera Pământului, The Guardian.
Un grup de experți din industria spațială și organizații de mediu avertizează într-o nouă petiție care solicită o evaluare a impactului acestor proiecte că ele ar fi „catastrofale” pentru planetă.
Companiile din domeniul tehnologiei au propus, în mod colectiv, lansarea a milioane de „centre de date orbitale” și își continuă planurile, care necesită aprobarea Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC) din SUA. Printre alte probleme, poluarea generată de sateliți și de rachetele care ard la reintrarea în atmosferă pare să se acumuleze în stratosferă la niveluri alarmante. Navele spațiale eliberează funingine neagră, metale rare, oxizi de aluminiu și alți poluanți ale căror efecte sunt încă necunoscute.
Unii oameni de știință se tem că această poluare ar putea distruge stratul de ozon, ar putea expune anumite populații la niveluri mai ridicate de radiații ultraviolete sau ar putea contribui la destabilizarea suplimentară a planetei în contextul crizei climatice. Poluarea s-ar putea întoarce, de asemenea, pe Pământ, iar milioane de sateliți ar deveni o sursă majoră de poluare luminoasă.
Noua petiție depusă la FCC solicită suspendarea acordării de licențe pentru proiectele de centre de date spațiale, argumentând că aceste planuri „încalcă legislația federală” din SUA.
Cum a apărut ideea lansării de centre de date în spațiu
Companiile care dezvoltă aceste centre de date „își descriu planurile în termeni grandioși, ca fiind capabile să schimbe civilizația”, se arată în petiție. „Însă aceiași promotori au refuzat orice analiză privind impactul tehnologiei pe care ei înșiși o consideră revoluționară asupra mediului, științei, economiei sau altor valori”, continuă aceasta.
Petiția a fost depusă de două organizații neprofitabile din SUA care reunesc în cadrul lor oameni de știință.
Mai mulți foști oficiali federali americani din domeniul spațial au declarat pentru The Guardian că se îndoiesc de fezabilitatea centrelor de date orbitale. Totuși, lansarea a milioane de sateliți suplimentari pe orbită ar crea un risc semnificativ pentru mediu, afirmă Steve Volz, fostul director al biroului pentru sateliți al Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA).
„Aceste aparate conțin foarte multe materiale complexe și, chiar dacă ard la reintrarea în atmosferă, nu îți dorești să umpli atmosfera cu reziduuri provenite de la ele, la fel cum nu ți-ai dori ca acestea să provină dintr-un coș de fum industrial”, afirmă Volz. El a lucrat în cadrul agenției până când a fost suspendat și ulterior concediat în timpul administrației Trump.
Confruntate cu o opoziție publică puternică, venită din întreg spectrul politic, față de centrele lor de date terestre, marile companii de tehnologie au început anul trecut să promoveze ideea lansării unor centre de date satelit în spațiu. Unele dintre ele au început deja să solicite autorizații.
Creștere explozivă a numărului de sateliți aflați pe orbită
Numărul sateliților activi aflați pe orbită a crescut exponențial, de la aproximativ 1.400 în 2015 la aproximativ 15.000 în prezent. Se estimează că, până la sfârșitul acestui deceniu, vor exista până la 100.000 de sateliți pe orbită, fără a include rețelele de centre de date. În prezent, se consideră că cea mai mare parte a poluării produse de sateliți provine de la „mega-constelațiile” Starlink și Amazon, care furnizează internet în bandă largă și sunt alcătuite din aproximativ 10.000 de sateliți.
Navele spațiale pot crea probleme atât la lansare, cât și la reintrarea în atmosferă. Lansările emit o gamă largă de substanțe poluante, precum carbon negru (funingine), oxizi de azot, monoxid de carbon, oxid de aluminiu, gaze cu clor și, odată ajunse pe orbită, mercur.
Atunci când sateliții sunt scoși din uz, după cinci până la cincisprezece ani, aceștia eliberează metale pe măsură ce se vaporizează. Astfel, poluanți sunt injectați în zone până acum neatinse ale stratosferei, un sistem extrem de sensibil, iar consecințele acestui fenomen sunt foarte puțin înțelese.
Oamenii de știință au început să descopere unele dintre efecte abia la sfârșitul anului 2023, când un zbor de măsurători în stratosferă, sponsorizat de NOAA, a identificat metale în aerosolii de acid sulfuric care alcătuiesc o mare parte din stratosferă.
Se consideră că acești aerosoli joacă un rol disproporționat de important în reglarea temperaturii Pământului și că funcționează parțial ca o „cremă de protecție solară” a planetei, prin formarea unor nori de mare altitudine care reflectă radiația solară. În același timp, ei împiedică gazele cu efect de seră și alți poluanți să pătrundă în stratul de ozon dinspre straturile inferioare ale atmosferei.
Însă modul în care metalele provenite de la navele spațiale, metalele naturale și aerosolii de acid sulfuric interacționează este „în mare parte necunoscut”, au declarat cercetătorii care au realizat studiul. Cercetări suplimentare nu au mai fost desfășurate în timpul administrației Trump.
Experții așteaptă o soluție salvatoare de la autoritățile americane de reglementare
Între timp, susținătorii protejării cerului nocturn afirmă că plantele și animalele depind de întuneric, iar poluarea luminoasă contribuie la dispariția licuricilor și a altor insecte.
„Aceste proiecte ar putea modifica permanent cerul nopții așa cum îl cunoaștem”, a declarat Ruskin Hartley, director executiv al DarkSky International. „FCC trebuie să își ia în serios obligația de a se asigura că aceste proiecte nu provoacă daune inutile cerului natural întunecat”.
Cole Donovan, fost expert în politici spațiale la NOAA și în prezent membru al organizației non-profit Stand Up for Science, a remarcat că centrele de date spațiale ar necesita cantități uriașe de metale rare și alte resurse deja deficitare, generând astfel o nouă provocare de mediu și la sol.
Proliferarea sateliților ridică numeroase noi probleme juridice și de mediu. Petiția susține că Congresul obligă FCC să stabilească „dacă interesul public, utilitatea publică și necesitatea vor fi servite prin aprobarea” unei cereri de operare a unui satelit.
Marile companii tehnologice sunt acuzate că nu au efectuat niciun studiu real de impact asupra mediului
Organizațiile afirmă că Legea Națională privind Politica de Mediu (NEPA), care obligă agențiile federale să evalueze impactul asupra mediului al proiectelor propuse, se aplică și acestor sateliți. NEPA ar oferi mecanisme pentru „evaluarea impactului, propunerea de alternative, analizarea măsurilor de reducere a efectelor și prezentarea riscurilor, contribuind astfel la stabilirea faptului dacă astfel de propuneri sunt în interesul public”, se arată în petiție.
Petiția mai menționează că SpaceX afirmă în cererea sa către FCC că centrele sale de date orbitale vor „asigura viitorul multiplanetar al umanității printre stele”, însă singura referire la riscurile de mediu este afirmația că va „dezvolta măsuri de reducere a luminozității la nivel de lider în industrie”, fără a oferi alte detalii.
În cele din urmă, aplicațiile depuse de companiile de tehnologie la FCC nu oferă nicio analiză semnificativă a consecințelor asupra mediului, se afirmă în petiție.
„Niciun promotor al acestor proiecte nu a furnizat explicații satisfăcătoare privind modul în care va reduce efectele cumulative asupra mediului rezultate din funcționarea previzibilă a peste un milion de sateliți care vor orbita planeta noastră, se vor ciocni între ei, se vor dezintegra și vor cădea înapoi pe Pământ”, concluzionează petiția.