În acest an, atât Evaluarea Națională, cât și Bacalaureatul au stârnit o serie de discuții legate de dificultatea subiectelor de la proba de matematică și de rezultatele obținute de elevi. L-am rugat pe profesorul Radu Gologan, matematician, președintele Societății de Științe Matematice din România, să analizeze subiectele celor două examene.
– Subiectele de la Evaluarea Națională și Bacalaureat din acest an au generat numeroase discuții. Ce au evaluat ele cu adevărat: cunoștințe, raționament matematic sau capacitatea elevilor de a aplica algoritmi învățați?
Prof.dr. Radu Gologan: Aș răspunde puțin diferit. Cred că subiectele au evaluat felul în care elevii au înțeles și și-au structurat în gândire cunoștințele acumulate. Și vă spun de ce. Atât la Bacalaureat, cât și la Evaluarea Națională, proba de matematică are o semnificație foarte clară din perspectiva notării: un elev care obține peste nota 9 a înțeles bine matematica, iar unul care trece de 9,50 este foarte bun, chiar excelent la această disciplină.
– Există o diferență între un subiect „greu” și un subiect „bun”. Din perspectiva dumneavoastră, au reușit examenele din acest an să facă această diferență?
Prof.dr. Radu Gologan: Da, au reușit să facă această diferență. Au fost subiecte bune și chiar excelente, care au verificat nu doar cunoștințele elevilor, ci și capacitatea lor de a înțelege matematica dincolo de metodele formale. La Evaluarea Națională au existat patru probleme, iar la Bacalaureat două, care au făcut foarte bine această departajare.
– În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre dezvoltarea gândirii matematice, nu despre memorarea unor tipare. Considerați că structura actuală a examenelor încurajează această schimbare sau elevii sunt încă recompensați în principal pentru exercițiul repetat pe modele de subiecte?
Prof.dr. Radu Gologan: Este un pas înainte, chiar am vorbit cu Bogdan Cristescu (șeful Direcției de Curriculum, Examene și Evaluări Naționale- nota redacției) și l-am felicitat că a făcut un pas înainte spre a creea ce vrem și noi. Adică să ieșim din formalism, să ieșim din rețete.
Citește continuarea interviului AICI.