Skip to content
Chimera readability score 84 out of 100, Specialist reading level.

Guvernul va sesiza CCR pentru un posibil conflict juridic de natură constituțională cu ÎCCJ, după ce instanța condusă de Lia Savonea a dat în judecată Executivul pentru că nu a plătit salariile restante ale magistraților. La întocmirea bugetului pentru anul 2026, deși sumele erau prevăzute inițial, Ilie Bolojan a decis să mute banii suplimentari alocați magistraților către plata ajutoarelor pentru pensionari și către restanțele primăriilor, măsuri cerute la acel moment de PSD.
ÎCCJ acuză „presiuni asupra justiției”
ACTUALIZARE 17:23 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) acuză Guvernul de „presiuni asupra justiţiei”.
„O asemenea conduită afectează independența justiției și încrederea cetățenilor că litigiile sunt soluționate exclusiv în fața instanțelor, pe baza legii și a argumentelor juridice, iar nu prin calificări publice anticipate sau prin presiuni exercitate în spațiul public. Într-un stat de drept, argumentele juridice se susțin în fața instanței de judecată. Independența justiției presupune ca procesele să fie soluționate în sala de judecată, prin hotărâri motivate, și nu influențate de declarații publice ale uneia dintre părțile aflate în litigiu”, a transmis Înalta Curte printr-un comunicat.
ACTUALIZARE 17:00 Ministerul Finanţelor susține că impactul bugetar este estimat la aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar neexecutarea obligaţiilor în termenul stabilit de instanţă putând atrage penalităţi de până la 9 milioane de euro pentru fiecare zi de întârziere.
„În cazul în care hotărârea pronunţată în primă instanţă va rămâne definitivă, Guvernul şi Ministerul Finanţelor ar putea fi obligate să aloce integral aceste sume într-un termen de numai 10 zile. În opinia Ministerului Finanţelor, termenul stabilit de instanţă este incompatibil cu procedurile prevăzute de legislaţia privind finanţele publice, care impun parcurgerea unor etape obligatorii pentru modificarea bugetului de stat, inclusiv în cazul unei rectificări bugetare”, arată Ministerul Finanțelor în informarea prezentată în ședința de Guvern.
ACTUALIZARE 14:45 Premierul Ilie Bolojan a declarat că nu este normal să existe o instanță care își majorează salariile, dar își decide și sentințele. Premierul interimar susține că pentru a plăti integral restanțele salariale ale magistraților, așa cum solicită Înalta Curte, Guvernul ar fi nevoit fie să majoreze deficitul bugetar, fie să reducă cheltuielile din alte domenii sau să crească taxele și impozitele.
Șeful Executivului a mai declarat că solicitările instanței conduse de Lia Savonea afectează separația puterilor în stat, iar ÎCCJ nu poate decide modul în care sunt repartizați banii de la bugetul de stat. „Poate să creeze un precedent pentru toate instituțiile”, a avertizat Bolojan. Citește mai multe AICI.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
ACTUALIZARE 13:35 Potrivit informațiilor digi24.ro, Guvernul a decis să sesizeze Curtea Constituțională pentru conflictul cu ÎCCJ.
Știrea inițială.
„INFORMARE privind litigiul promovat de Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Guvernului României și a Ministerului Finanțelor (dosar nr.1844/2/2026 – Curtea de Apel București) prin care se urmărește obligarea Executivului la suplimentarea bugetului cu sumele aferente titlurilor executorii scadente în anul 2026”, apare pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de astăzi.
Astfel, Executivul analizează tot astăzi oportunitatea sesizării CCR.
De unde a plecat totul
La începutul acestui an, în martie, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat în judecată Guvernul Bolojan pentru neplata sumelor necesare achitării drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanță. Restanțele provin din decizii prin care, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, cu aplicare retroactivă din 2018.
Guvernul alocase banii, dar i-a tăiat
Demersul vine după ce Executivul a tăiat o parte din sumele alocate ÎCCJ. Proiectul de buget pentru anul 2026 transmis Parlamentului prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu circa 50% mai mult față de anul anterior, sumă destinată inclusiv plății drepturilor restante rezultate din hotărâri judecătorești.
Guvernul a decis însă amânarea unor plăți, redirecționând fonduri către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.
„Puterea judecătorească nu poate stabili cum se distribuie banii publici”
În nota de informare discutată în ședința de Guvern, autoritățile de la Palatul Victoria susțin că ÎCCJ nu poate interveni în felul în care sunt distribuiți banii din bugetul de stat.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului”, arată documentul.
Argumentele Înaltei Curți
În acțiunea în instanță, Înalta Curte a susținut că neplata sumelor restante încalcă dreptul de proprietate al magistraților și principiul separării puterilor în stat. În cererea de chemare în judecată, ÎCCJ susţinea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani.
Totodată, instanţa supremă acuza Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.
Editor : A.G.

Sentinel — Human

Confidence

This analysis is highly likely to be human-written, exhibiting the complex narrative structure and specific focus required for reporting on a detailed constitutional and financial legal dispute.

Signals Detected
low severity: Sentence length variance is erratic; text shifts between formal legal statements and direct policy quotes, indicating human editorial flow.
low severity: The text successfully navigates complex, contradictory arguments (court vs. executive) without devolving into purely balanced platitudes; there is an underlying argumentative tension.
low severity: The structure follows a logical chronological and thematic progression typical of investigative reporting, linking the initial legal action to subsequent financial/political reactions.
low severity: No specific fabrications or statistically improbable claims were detected; all figures and cited positions appear consistent with a factual report on a legal dispute.
Human Indicators
The text contains direct, complex quotes from official bodies (ICCJ, Ministerul Finanțelor) interwoven with reporting, demonstrating the typical flow of human-driven journalistic content. The argumentation involves nuanced political and legal maneuvering rather than synthesized opinions.